PROTECŢIA PENALĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL DIN PERSPECTIVA AMENDAMENTELOR OPERATE PRIN LEGEA NR.75/2016

În cadrul studiului sunt supuse interpretării prevederile normative introduse în Codul penal prin Legea nr.75/2016. În contextul interpretării alin.(21) art.186, alin.(21) art.187, alin.(21) art.188, alin.(21) art.190 şi alin.(22) art.191 CP RM, este stabilit conţinutul noţiunilor „bunuri de patrim...

Full description

Bibliographic Details
Main Author: USM ADMIN
Format: Article
Language:English
Published: Moldova State University 2016-05-01
Series:Studia Universitatis Moldaviae: Stiinte Sociale
Online Access:https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/5097
_version_ 1797900944016408576
author USM ADMIN
author_facet USM ADMIN
author_sort USM ADMIN
collection DOAJ
description În cadrul studiului sunt supuse interpretării prevederile normative introduse în Codul penal prin Legea nr.75/2016. În contextul interpretării alin.(21) art.186, alin.(21) art.187, alin.(21) art.188, alin.(21) art.190 şi alin.(22) art.191 CP RM, este stabilit conţinutul noţiunilor „bunuri de patrimoniu cultural”, „situri arheologice” şi „zone cu potenţial arheologic”. Se argumentează că infracţiunile prevăzute la art.1991 CP RM pot fi comise cu intenţie sau din imprudenţă. În vederea interpretării dispoziţiilor art.1992 CP RM, este identificat semantismul noţiunilor „săpături neautorizate”, „comori”, „lucrări de construcţie”, „alte activităţi de intervenţie asupra solului” şi „certificat de descărcare de sarcină arheologică”. De asemenea, este stabilit criteriul de distincţie între tăinuirea sau păstrarea ilegală a bunurilor arheologice mobile (în sensul art.1993 CP RM) şi sustragerea aceloraşi bunuri (în sensul alin.(21) art.186, alin.(21) art.187, alin.(21) art.188, alin.(21) art.190 şi alin.(22) art.191 CP RM). Se demonstrează că administratorul terenului, în care s-a făcut descoperirea arheologică întâmplătoare, şi/sau reprezentantul responsabil al autorităţii administraţiei publice sunt cei care omit să anunţe la timp autorităţile publice cu privire la descoperirea întâmplătoare a bunurilor arheologice mobile (inclusiv a comorilor). Nu în ultimul rând, se relevă că, în toate cazurile, monumentele de for public posedă calitatea de monumente care fac parte din patrimoniul cultural în sensul lit.a) alin.(3) art.1 al Legii privind ocrotirea monumentelor. Utilizând în art.222 CP RM noţiunea „monument de for public”, legiuitorul a luat implicit în considerare faptul că un asemenea monument este un bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil. Cât priveşte monumentul funerar, şi acesta poate cumula calitatea de monument care face parte din patrimoniul cultural în sensul lit.a) alin.(3) art.1 al Legii privind ocrotirea monumentelor. Totuşi, utilizând în art.222 CP RM noţiunea „monument funerar”, legiuitorul nu a luat implicit în considerare faptul că acesta este un bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil. Drept urmare, profanarea prin distrugere sau deteriorare a unui monument de for public atrage răspunderea exclusiv în conformitate cu art.222 CP RM. Dacă, prin distrugere sau deteriorare, se profanează un monument, care, pe lângă faptul că este unul funerar, reprezintă un bun de patrimoniu cultural, cele săvârşite vor reprezenta concursul infracţiunilor prevăzute la art.1991 şi 222 CP RM. Cuvinte-cheie: patrimoniu cultural, situri arheologice, zone cu potenţial arheologic, comori, monumente, bunuri arheologice mobile, bunuri culturale mobile clasate, sustragere, distrugere, deteriorare.
first_indexed 2024-04-10T08:53:01Z
format Article
id doaj.art-052a1e49fa114e7cbae655ccc57f26cf
institution Directory Open Access Journal
issn 1814-3199
2345-1017
language English
last_indexed 2024-04-10T08:53:01Z
publishDate 2016-05-01
publisher Moldova State University
record_format Article
series Studia Universitatis Moldaviae: Stiinte Sociale
spelling doaj.art-052a1e49fa114e7cbae655ccc57f26cf2023-02-21T20:02:31ZengMoldova State UniversityStudia Universitatis Moldaviae: Stiinte Sociale1814-31992345-10172016-05-013PROTECŢIA PENALĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL DIN PERSPECTIVA AMENDAMENTELOR OPERATE PRIN LEGEA NR.75/2016USM ADMIN În cadrul studiului sunt supuse interpretării prevederile normative introduse în Codul penal prin Legea nr.75/2016. În contextul interpretării alin.(21) art.186, alin.(21) art.187, alin.(21) art.188, alin.(21) art.190 şi alin.(22) art.191 CP RM, este stabilit conţinutul noţiunilor „bunuri de patrimoniu cultural”, „situri arheologice” şi „zone cu potenţial arheologic”. Se argumentează că infracţiunile prevăzute la art.1991 CP RM pot fi comise cu intenţie sau din imprudenţă. În vederea interpretării dispoziţiilor art.1992 CP RM, este identificat semantismul noţiunilor „săpături neautorizate”, „comori”, „lucrări de construcţie”, „alte activităţi de intervenţie asupra solului” şi „certificat de descărcare de sarcină arheologică”. De asemenea, este stabilit criteriul de distincţie între tăinuirea sau păstrarea ilegală a bunurilor arheologice mobile (în sensul art.1993 CP RM) şi sustragerea aceloraşi bunuri (în sensul alin.(21) art.186, alin.(21) art.187, alin.(21) art.188, alin.(21) art.190 şi alin.(22) art.191 CP RM). Se demonstrează că administratorul terenului, în care s-a făcut descoperirea arheologică întâmplătoare, şi/sau reprezentantul responsabil al autorităţii administraţiei publice sunt cei care omit să anunţe la timp autorităţile publice cu privire la descoperirea întâmplătoare a bunurilor arheologice mobile (inclusiv a comorilor). Nu în ultimul rând, se relevă că, în toate cazurile, monumentele de for public posedă calitatea de monumente care fac parte din patrimoniul cultural în sensul lit.a) alin.(3) art.1 al Legii privind ocrotirea monumentelor. Utilizând în art.222 CP RM noţiunea „monument de for public”, legiuitorul a luat implicit în considerare faptul că un asemenea monument este un bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil. Cât priveşte monumentul funerar, şi acesta poate cumula calitatea de monument care face parte din patrimoniul cultural în sensul lit.a) alin.(3) art.1 al Legii privind ocrotirea monumentelor. Totuşi, utilizând în art.222 CP RM noţiunea „monument funerar”, legiuitorul nu a luat implicit în considerare faptul că acesta este un bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil. Drept urmare, profanarea prin distrugere sau deteriorare a unui monument de for public atrage răspunderea exclusiv în conformitate cu art.222 CP RM. Dacă, prin distrugere sau deteriorare, se profanează un monument, care, pe lângă faptul că este unul funerar, reprezintă un bun de patrimoniu cultural, cele săvârşite vor reprezenta concursul infracţiunilor prevăzute la art.1991 şi 222 CP RM. Cuvinte-cheie: patrimoniu cultural, situri arheologice, zone cu potenţial arheologic, comori, monumente, bunuri arheologice mobile, bunuri culturale mobile clasate, sustragere, distrugere, deteriorare. https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/5097
spellingShingle USM ADMIN
PROTECŢIA PENALĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL DIN PERSPECTIVA AMENDAMENTELOR OPERATE PRIN LEGEA NR.75/2016
Studia Universitatis Moldaviae: Stiinte Sociale
title PROTECŢIA PENALĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL DIN PERSPECTIVA AMENDAMENTELOR OPERATE PRIN LEGEA NR.75/2016
title_full PROTECŢIA PENALĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL DIN PERSPECTIVA AMENDAMENTELOR OPERATE PRIN LEGEA NR.75/2016
title_fullStr PROTECŢIA PENALĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL DIN PERSPECTIVA AMENDAMENTELOR OPERATE PRIN LEGEA NR.75/2016
title_full_unstemmed PROTECŢIA PENALĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL DIN PERSPECTIVA AMENDAMENTELOR OPERATE PRIN LEGEA NR.75/2016
title_short PROTECŢIA PENALĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL DIN PERSPECTIVA AMENDAMENTELOR OPERATE PRIN LEGEA NR.75/2016
title_sort protectia penala a patrimoniului cultural din perspectiva amendamentelor operate prin legea nr 75 2016
url https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_sociale/article/view/5097
work_keys_str_mv AT usmadmin protectiapenalaapatrimoniuluiculturaldinperspectivaamendamenteloroperateprinlegeanr752016