DE LA MEMORIE LA IDENTITATE. TOPONIMIA CHIȘINĂULUI INTERBELIC
Identitatea orașului interbelic a fost în strânsă corelare cu spațiul, a ceea ce reprezenta urbea prin esență, și ceea ce asigura mentalității colective stabilitate. Pentru a se putea defini și legitima comunitatea interbelică și-a păstrat în memorie imaginea spațiului propriu, pentru că fiecare co...
| Main Author: | |
|---|---|
| Format: | Article |
| Language: | English |
| Published: |
Moldova State University
2023-08-01
|
| Series: | Studia Universitatis Moldaviae: Stiinte Umanistice |
| Online Access: | https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_umaniste/article/view/5767 |
| Summary: | Identitatea orașului interbelic a fost în strânsă corelare cu spațiul, a ceea ce reprezenta urbea prin esență, și ceea ce asigura mentalității colective stabilitate. Pentru a se putea defini și legitima comunitatea interbelică și-a păstrat în memorie imaginea spațiului propriu, pentru că fiecare comunitate decupa spațiul într-o manieră a sa, își stabilea liniile, granițele, fiind accesibil pentru cei care se regăseau fideli în el, dar interzis pentru ceilalți. Per ansamblu, Chișinăul avea o marcă identitară desprinsă din fizionomia fostului imperiu. Spectaculos prin natura și felul său deosebit de a fi, Chișinăul avea acele fațete care aminteau totuși (de la străzile largi, spectrul multietnic al populației etc.) de existența unei comunități cosmopolite desprinse dintr-un spațiu urban multicultural atât de contrastant cu periferia orașului. Treptat, în contextul administrației românești, Chișinăul a împletit în istoria sa caracteristici ale românității vizibile mai ales la nivel de toponimie stradală. Cuvinte-cheie: memorie, identitate, spațiu, străzi, toponimie, Chișinău, perioada interbelică.
DOI: https://doi.org/10.59295/sum4(174)2023_03
|
|---|---|
| ISSN: | 1811-2668 2345-1009 |