ОЦЕНКА ЭСТЕРАЗНОГО ПОЛИМОРФИЗМА В ЗРЕЛЫХ СЕМЕНАХ СУРЕПИЦЫ (Brassica campestris L.)
În scopul studierii enzimelor de esterază în seminţele plantelor mature din Brassica campestris L. au fost studiate 30 de mostre de varietăţi şi subspecii din colecţia VIR (St. Petersburg). Folosind metoda electroforezei native cu prelucrarea ulterioară a gelurilor cu soluţie specifică substratur...
| Main Author: | |
|---|---|
| Format: | Article |
| Language: | English |
| Published: |
Moldova State University
2019-12-01
|
| Series: | Studia Universitatis Moldaviae: Stiinte reale si ale naturii |
| Online Access: | https://ojs.studiamsu.md/index.php/stiinte_reale_naturii/article/view/1070 |
| Summary: | În scopul studierii enzimelor de esterază în seminţele plantelor mature din Brassica campestris L. au fost studiate 30 de mostre de varietăţi şi subspecii din colecţia VIR (St. Petersburg).
Folosind metoda electroforezei native cu prelucrarea ulterioară a gelurilor cu soluţie specifică substraturilor esterazelor, au fost detectate 10 benzi de izoenzime, ale căror mase moleculare au fost cuprinse între 42 şi 15 kD. Cinci dintre aceste izoenzime, având masa moleculară mai mare (42,0-32,4 kD) şi desemnate de noi ca benzi ale locusului "b", au fost monomorfe, adică caracteristice pentru toate probele.
Cele cinci benzi de esterază rămase au format locusul "c" şi au o masă moleculară mai mică (25,6 kD -15,0 kD). Acest locus s-a distins prin cel mai mare polimorfism dintre toate probele studiate.
S-a constatat că prin compoziţia sa de esterază, reprezentanţii studiaţi au fost divizaţi în 8 zimotipuri, dintre care zimotipul nr.1 este cel mai extins (50% din probe aparţin acestui grup). Zimotipul grupului 2 a reprezentat 16,7% din genotipuri. Numărul maxim de esteraze (câte 9 benzi) este caracteristic pentru 2 zimotipuri - nr. 3 şi nr. 4. Cel mai mic număr de esteraze (6 zone) s-a observat la zimotipurile nr. 7 şi nr.8.
Frecvenţa de apariţie a fiecărei zone polimorfe a locusului "c" a variat de la 6,7 la 96,7%. Cea mai frecventă dintre toate zonele polimorfe de esteraze a fost zona c3 (Mr 20,9 kD), frecvenţa de apariţie a acesteia fiind de 96,7% din numărul total de genotipuri.
Conţinutul cantitativ al formelor individuale de esteraze în probe variază foarte mult. Esteraza locusului "b" se conţine în seminţe în cantităţi mai mari comparativ cu benzile locusului "c". Valoarea medie a conţinutului tuturor izoenzimelor locusului "b" variază de la 11,8 (banda b5) la 23,5% (banda b4), în timp ce pentru enzimele locusului "c" această valoare se modifică de la 2,2% (banda c1) la 7,1% (banda c3).
Cuvinte-cheie: esteraze, izoenzime , electroforeză, zimotip, varibilitate genetică, locus, Brassica campestris.
|
|---|---|
| ISSN: | 1814-3237 1857-498X |