Summary: | În perioada reformelor din domeniul justiţiei, în R. Moldova se creează premise importante pentru a promova procesul general de reformă și de a se conforma standardelor democratice recunoscute, larg implementate pe plan internaţional. Din analiza legislaţiei naţionale, sub aspect comparativ cu alte state europene, vedem că, în R. Moldova, statutul persoanelor care au absolvit cursurile de formare iniţială în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, în perioada cuprinsă între absolvire și „numirea pe post” de procuror sau de judecător (care poate dura ani de zile, ca în cazul promoţiei a XII-a) rămâne un vid juridic. Aceasta ar însemna că, după absolvirea cursurilor de formare iniţială, viitorii procurori și judecători pot avea următoarea dilemă: fie să se angajeze în calitate de consultant/asistent judiciar, fie să pună pe roate comerţul într-o gheretă din Î.M. „Piaţa Centrală”. Ultima ar părea incompatibilă cu viitorul statut de „funcţionar cu demnitate publică”, dar nu și imposibilă, or, reglementări care ar interzice așa ceva nu există. În context, conchidem că omisiunea vizată creează diferite riscuri privind integritatea audientului Institutului Naţional al Justiţiei, or, el, după absolvire, din lipsa unui mecanism de garanţii sociale, precum „asigurare medicală”, „remuneraţii”, „statut strict reglementat”, „includerea perioadei de formare iniţială în vechimea de muncă” – de care beneficiază colegii săi din instituţii similare de formare a judecătorilor și procurorilor din alte ţări (România, Franţa) - până la numirea în funcţie, poate deveni dependent de alte persoane sau organizaţii, care, în continuare, ar putea avea consecinţe importante asupra inviolabilităţii sale profesionale și discreţiei decizionale.
|