Parcursul diacronic al formelor de viitor din limba franceză din prisma teoriei regramatizării

Derivat dintr-un amplu studiu postdoctoral, articolul de față își propune să prezinte evoluția formelor de viitor din limba franceză din prisma acțiunii procesului de regramatizare, înțeles ca reorganizare a sistemului gramatical al unei limbi (v. Andersen, 2006; Lindschouw, 2011). În linii foarte g...

Full description

Bibliographic Details
Main Author: Cecilia-Mihaela Popescu
Format: Article
Language:English
Published: Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași 2018-04-01
Series:Diacronia
Subjects:
Online Access:http://www.diacronia.ro/ro/journal/issue/7/A99/ro/pdf
_version_ 1798019170978234368
author Cecilia-Mihaela Popescu
author_facet Cecilia-Mihaela Popescu
author_sort Cecilia-Mihaela Popescu
collection DOAJ
description Derivat dintr-un amplu studiu postdoctoral, articolul de față își propune să prezinte evoluția formelor de viitor din limba franceză din prisma acțiunii procesului de regramatizare, înțeles ca reorganizare a sistemului gramatical al unei limbi (v. Andersen, 2006; Lindschouw, 2011). În linii foarte generale, acest proces poate fi descris astfel: structura canonică de viitor, care reprezintă inițial rezultatul unui proces anterior de gramaticalizare (în sensul de trecere de la lexical la gramatical), ajunge cu timpul să aibă un comportament morfosintactic și semantic polifuncțional, actualizînd mai mult de o valoare gramaticală. O astfel de situație va antrena selectarea unor noi constituenți în cadrul paradigmei canonice de viitor și va determina în mod inevitabil: (i) concurența dintre forma inițială și cele nou create; (ii) desemantizarea și specializarea pe un anumit segment informațional a formei canonice, respectiv (iii) gramaticalizarea (totală sau parțială) formelor perifrastice concurente. Vom vedea astfel că forma sintetică de viitor din limba franceză a suferit o diminuare semantico-funcțională în zona actualizării [prospectivului] temporal, această situație datorîndu-se în mare măsură „intervenției” și gramaticalizării pe aceeași zonă conceptuală a perifrazei itive aller + infinitiv, care, în limba actuală vorbită, a devenit principala formă de exprimare a [viitorului]. Un grad și mai mare de diminuare a numărului de ocurențe se observă și în zona utilizărilor modale pure, în limba vorbită, locutorii nativi manifestînd preferința tot pentru o tunură perifrastică, și anume devoirepistemic + infinitiv.
first_indexed 2024-04-11T16:36:20Z
format Article
id doaj.art-c40e38773d3b4db9aa285bc069eff698
institution Directory Open Access Journal
issn 2393-1140
language English
last_indexed 2024-04-11T16:36:20Z
publishDate 2018-04-01
publisher Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași
record_format Article
series Diacronia
spelling doaj.art-c40e38773d3b4db9aa285bc069eff6982022-12-22T04:13:49ZengUniversitatea Alexandru Ioan Cuza IașiDiacronia2393-11402018-04-01710.17684/i7A99roA99/roParcursul diacronic al formelor de viitor din limba franceză din prisma teoriei regramatizăriiCecilia-Mihaela Popescu0Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova, Str. Alexandru Ioan Cuza 13, 200585 Craiova, RomâniaDerivat dintr-un amplu studiu postdoctoral, articolul de față își propune să prezinte evoluția formelor de viitor din limba franceză din prisma acțiunii procesului de regramatizare, înțeles ca reorganizare a sistemului gramatical al unei limbi (v. Andersen, 2006; Lindschouw, 2011). În linii foarte generale, acest proces poate fi descris astfel: structura canonică de viitor, care reprezintă inițial rezultatul unui proces anterior de gramaticalizare (în sensul de trecere de la lexical la gramatical), ajunge cu timpul să aibă un comportament morfosintactic și semantic polifuncțional, actualizînd mai mult de o valoare gramaticală. O astfel de situație va antrena selectarea unor noi constituenți în cadrul paradigmei canonice de viitor și va determina în mod inevitabil: (i) concurența dintre forma inițială și cele nou create; (ii) desemantizarea și specializarea pe un anumit segment informațional a formei canonice, respectiv (iii) gramaticalizarea (totală sau parțială) formelor perifrastice concurente. Vom vedea astfel că forma sintetică de viitor din limba franceză a suferit o diminuare semantico-funcțională în zona actualizării [prospectivului] temporal, această situație datorîndu-se în mare măsură „intervenției” și gramaticalizării pe aceeași zonă conceptuală a perifrazei itive aller + infinitiv, care, în limba actuală vorbită, a devenit principala formă de exprimare a [viitorului]. Un grad și mai mare de diminuare a numărului de ocurențe se observă și în zona utilizărilor modale pure, în limba vorbită, locutorii nativi manifestînd preferința tot pentru o tunură perifrastică, și anume devoirepistemic + infinitiv.http://www.diacronia.ro/ro/journal/issue/7/A99/ro/pdfgramaticalizareregramatizareviitor sinteticforma în –raistructuri prospective perifrasticeepistemic probabil
spellingShingle Cecilia-Mihaela Popescu
Parcursul diacronic al formelor de viitor din limba franceză din prisma teoriei regramatizării
Diacronia
gramaticalizare
regramatizare
viitor sintetic
forma în –rai
structuri prospective perifrastice
epistemic probabil
title Parcursul diacronic al formelor de viitor din limba franceză din prisma teoriei regramatizării
title_full Parcursul diacronic al formelor de viitor din limba franceză din prisma teoriei regramatizării
title_fullStr Parcursul diacronic al formelor de viitor din limba franceză din prisma teoriei regramatizării
title_full_unstemmed Parcursul diacronic al formelor de viitor din limba franceză din prisma teoriei regramatizării
title_short Parcursul diacronic al formelor de viitor din limba franceză din prisma teoriei regramatizării
title_sort parcursul diacronic al formelor de viitor din limba franceza din prisma teoriei regramatizarii
topic gramaticalizare
regramatizare
viitor sintetic
forma în –rai
structuri prospective perifrastice
epistemic probabil
url http://www.diacronia.ro/ro/journal/issue/7/A99/ro/pdf
work_keys_str_mv AT ceciliamihaelapopescu parcursuldiacronicalformelordeviitordinlimbafrancezadinprismateorieiregramatizarii