CÂTEVA ASPECTE PRIVIND RAPORTURILE DINTRE DREPTUL CIVIL ŞI DREPTUL CONCURENŢEI
„Legea pieţei” versus „legea părţilor”. Problema consimţământului şi a libertăţii sale îndreptul concurenţei constituie doar un element al tensionatelor raporturi pe care acesta din urmă le întreţinecu dreptul civil, din care, totuşi, se organizează. Domeniu de reglementare juridică dintre ultimeleg...
| Main Author: | |
|---|---|
| Format: | Article |
| Language: | English |
| Published: |
Danubius University
2007-05-01
|
| Series: | EIRP Proceedings |
| Online Access: | http://www.proceedings.univ-danubius.ro/index.php/eirp/article/view/917/837 |
| _version_ | 1811324523799117824 |
|---|---|
| author | Emilia Mihai |
| author_facet | Emilia Mihai |
| author_sort | Emilia Mihai |
| collection | DOAJ |
| description | „Legea pieţei” versus „legea părţilor”. Problema consimţământului şi a libertăţii sale îndreptul concurenţei constituie doar un element al tensionatelor raporturi pe care acesta din urmă le întreţinecu dreptul civil, din care, totuşi, se organizează. Domeniu de reglementare juridică dintre ultimelegeneraţii, la fel ca încă şi mai junele drept al consumului, dreptul concurenţei pare să-şi „devoreze”clasicul părinte, subminându-i autoritatea exact în punctele cele mai fortificate, cum ar fi, de pildă,formarea contractelor.Ştiut este că în viziunea civilistă, extrem de axiomatizată şi de silogistică1, pe de o parte,principiile îşi subordonează celelalte reguli, iar, pe de altă parte, legea este postulată clară, completă şicoerentă, deci perfectă şi suficientă sie-şi. Aşa fiind, principiul autonomiei de voinţă generează ineluctabiltrei reguli, considerate a fi coloana vertebrală a teoriei contractelor: a) libertatea stabilirii unor raporturicontractuale, altfel spus, contractul este expresia juridică a libertăţii; b) contractul reprezintă legea părţilor,el este inviolabil şi sfânt, întrucât rezultă din întâlnirea a două voinţe prezumate egale; c) efectele relativeale contractului, aşa încât acesta nici nu poate profita, nici nu poate dăuna terţilor. Se poate conchide cădreptul civil este structurat pe o anume logică juridică2, el constituind instrumentul optim de realizare adreptului prin drept. |
| first_indexed | 2024-04-13T14:16:55Z |
| format | Article |
| id | doaj.art-df38280e77ba4fb8a48c157399af38ee |
| institution | Directory Open Access Journal |
| issn | 2067-9211 2069-9344 |
| language | English |
| last_indexed | 2024-04-13T14:16:55Z |
| publishDate | 2007-05-01 |
| publisher | Danubius University |
| record_format | Article |
| series | EIRP Proceedings |
| spelling | doaj.art-df38280e77ba4fb8a48c157399af38ee2022-12-22T02:43:38ZengDanubius UniversityEIRP Proceedings2067-92112069-93442007-05-0121287292CÂTEVA ASPECTE PRIVIND RAPORTURILE DINTRE DREPTUL CIVIL ŞI DREPTUL CONCURENŢEIEmilia Mihai„Legea pieţei” versus „legea părţilor”. Problema consimţământului şi a libertăţii sale îndreptul concurenţei constituie doar un element al tensionatelor raporturi pe care acesta din urmă le întreţinecu dreptul civil, din care, totuşi, se organizează. Domeniu de reglementare juridică dintre ultimelegeneraţii, la fel ca încă şi mai junele drept al consumului, dreptul concurenţei pare să-şi „devoreze”clasicul părinte, subminându-i autoritatea exact în punctele cele mai fortificate, cum ar fi, de pildă,formarea contractelor.Ştiut este că în viziunea civilistă, extrem de axiomatizată şi de silogistică1, pe de o parte,principiile îşi subordonează celelalte reguli, iar, pe de altă parte, legea este postulată clară, completă şicoerentă, deci perfectă şi suficientă sie-şi. Aşa fiind, principiul autonomiei de voinţă generează ineluctabiltrei reguli, considerate a fi coloana vertebrală a teoriei contractelor: a) libertatea stabilirii unor raporturicontractuale, altfel spus, contractul este expresia juridică a libertăţii; b) contractul reprezintă legea părţilor,el este inviolabil şi sfânt, întrucât rezultă din întâlnirea a două voinţe prezumate egale; c) efectele relativeale contractului, aşa încât acesta nici nu poate profita, nici nu poate dăuna terţilor. Se poate conchide cădreptul civil este structurat pe o anume logică juridică2, el constituind instrumentul optim de realizare adreptului prin drept.http://www.proceedings.univ-danubius.ro/index.php/eirp/article/view/917/837 |
| spellingShingle | Emilia Mihai CÂTEVA ASPECTE PRIVIND RAPORTURILE DINTRE DREPTUL CIVIL ŞI DREPTUL CONCURENŢEI EIRP Proceedings |
| title | CÂTEVA ASPECTE PRIVIND RAPORTURILE DINTRE DREPTUL CIVIL ŞI DREPTUL CONCURENŢEI |
| title_full | CÂTEVA ASPECTE PRIVIND RAPORTURILE DINTRE DREPTUL CIVIL ŞI DREPTUL CONCURENŢEI |
| title_fullStr | CÂTEVA ASPECTE PRIVIND RAPORTURILE DINTRE DREPTUL CIVIL ŞI DREPTUL CONCURENŢEI |
| title_full_unstemmed | CÂTEVA ASPECTE PRIVIND RAPORTURILE DINTRE DREPTUL CIVIL ŞI DREPTUL CONCURENŢEI |
| title_short | CÂTEVA ASPECTE PRIVIND RAPORTURILE DINTRE DREPTUL CIVIL ŞI DREPTUL CONCURENŢEI |
| title_sort | cateva aspecte privind raporturile dintre dreptul civil si dreptul concurentei |
| url | http://www.proceedings.univ-danubius.ro/index.php/eirp/article/view/917/837 |
| work_keys_str_mv | AT emiliamihai catevaaspecteprivindraporturiledintredreptulcivilsidreptulconcurentei |