A STYLISTICS OF EXILED LIVES

A Stylistics of Exiled Lives. The article explores the correspondence between the particular stylistics of exiled lives (specific ways, manners, and forms of living developed during exile) and a specific critical method (para-biography). While all exiles can be perceived as people with underachieve...

Full description

Bibliographic Details
Main Author: Roxana PATRAS
Format: Article
Language:deu
Published: Cluj University Press 2019-03-01
Series:Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Philologia
Subjects:
Online Access:http://193.231.18.162/index.php/subbphilologia/article/view/2197
Description
Summary:A Stylistics of Exiled Lives. The article explores the correspondence between the particular stylistics of exiled lives (specific ways, manners, and forms of living developed during exile) and a specific critical method (para-biography). While all exiles can be perceived as people with underachieved destinies - exile is, in this case, comparable to premature death, lost works, imperfect style, sterility, etc. - the biographer who endeavors to “capture” the ways of the exiled should rely on a critical faculty fit to such uncompletedness, yet a faculty mostly uncommon to his own lot: imaginativeness or critical imagination. Such correspondence between the unique situation and the para-biography of the exiled has been suggested by Ilina Gregori’s books on three personalities (Mihai Eminescu, Emil Cioran and Matila Ghyka) who turned their own experience of exile into particular expressions. REZUMAT. O stilistică a vieții în exil. Articolul explorează corespondența dintre particularitățile stilului vieții în exil (i.e. feluri și maniere de a trăi, forme de viață dezvoltate în perioada exilului) și o metodă critică specifică (para-biografia). Dacă figurile de exilați pot fi percepute sub specia destinului neîmplinit – exilul este, într-o traiectorie obișnuită, asimilabil unor accidente precum moartea prematură, opere pierdute, stil imperfect, sterilitate etc. – atunci biograful care încearcă să surprindă un mod e viață specific existenței în exil trebuie să activeze o facultate critică potrivită destinelor incomplete, în orice caz, mai puțin utilizată și întâlnită: capacitatea de imaginare sau imaginația critică. O astfel de corespondență între (situația) exilatului și para-biografie mi-a fost sugerată de ultimele volume semnate de Ilina Gregori și consacrate unor personalități care au transformat experiența exilului în expresii particulare: Mihai Eminescu, Emil Cioran și Matila Ghyka Cuvinte cheie: exil, formă de viață, imaginație critică, capacitate de imaginare, para-biografie, forma vitae, lieux de mémoire.
ISSN:1220-0484
2065-9652